Ca raspuns la dezinformarea din articolele aparute in presa romana in data de 15 septembrie 2015 (e.g. http://www.realitatea.net/patru-ani-dupa-fukushima-centrala-de-la-cernavoda-e-expusa-unor-accidente-majore_1790797.html ; http://www.amosnews.ro/terra-mileniul-iii-centrala-nucleara-de-la-cernavoda-este-continuare-expusa-unor-accidente-majore ), preluand informatiile eronate dintr-un asa-zis “studiu” comandat si publicat de organizatiile anti-nucleare (http://www.fdsc.ro/library/files/four_years_after_fukushima_september_2015.pdf ; http://media.realitatea.net/multimedia/other/201509/four-years-after-fukushima_september-2015_49936700.pdf ), doresc sa fac urmatoarele precizari:
“Studiul” comandat de organizatiile anti-nucleare este nestiintific, nu are nici o baza tehnica si are ca unic scop manipularea opiniei publice si crearea de panica. Este doar o dezinformare, iar articolele din presa preiau minciunile proferate de activistii anti-nucleari care vor sa diminueze importanta masurilor implementate de Romania in urma accidentului de la Fukushima. Activistii anti-nucleari ignora imbunatatirile de proiect importante implementate la centrala de la Cernavoda (e.g. recombinatoare pasive auto-catalitice de hidrogen, sisteme de depresurizare filtrata la urgenta a anvelopelor reactoarelor, etc.) si incearca sa dea impresia ca managementul accidentelor severe si raspunsul la situatii de urgenta se bazeaza exclusiv pe echipamente mobile.
CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare) a controlat masurile implementate de centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda pentru protectia impotriva accidentelor severe, inclusiv pentru cele care ar putea fi generate de evenimente externe extreme si a gasit ca sunt conforme cu normele nationale si standardele internationale. Romania nu a mai primit recomandari suplimentare dupa prezentarea stadiului implementarii planului de actiuni in aprilie 2015. Gasiti aici: http://www.ensreg.eu/EU-Stress-Tests/Country-Specific-Reports/EU-Member-States/Romania toate rapoartele legate de testele de stres, fara interpretarile eronate si manipulare activistilor anti-nucleari.
Masurile imediate
Testele de stres pentru CNE Cernavoda s-au efectuat conform cu specificatiile Comisiei Europene si au avut ca scop evaluarea comportării centralei în situații cauzate de evenimente externe extreme (cum ar fi un seism care depășeste bazele de proiectare ale centralei, inundații care depășesc bazele de proiectare ale centralei), managementul accidentelor si pregatirea raspunsului la situatii de urgenta.
Dupa accidentul de la Fukushima, CNE Cernavoda a luat actiuni imediate de imbunatatire a securitatii nucleare ce au constat in:
– elaborarea si implementarea unor noi proceduri de raspuns la urgenta in cazul unor situatii care ar putea duce la pierderea totala a alimentării cu energie electrica sau la pierderea capacitatii de indepartare a caldurii reziduale din bazinul de stocare a combustibilului uzat;
– elaborarea si implementare unor proceduri specifice de raspuns la accidente severe;
– pregatirea specifica a personalului pentru utilizarea noilor proceduri;
– asigurarea unor facilitati de alimentare cu energie electrica din surse suplimentare independente, constand in generatoare electrice mobile;
– implementarea unor modificari de proiect pentru asigurarea de surse suplimentare de apa de racire in cazul unui accident sever;
– pregatirea suplimentara a personalului pentru managementul accidentelor si pentru raspunsul la situatii de urgenta.
CNCAN a evaluat masurile implementate de CNE Cernavoda si a elaborat rapoarte nationale asupra implementarii testelor de stres pentru CNE Cernavoda. Aceste rapoarte au fost evaluate independent de expertii Comisiei Europene, în cooperare cu reprezentanți ai autorităților de reglementare din alte țări membre UE.
Evaluarea inter-pares
In martie 2012, o echipa internationala de experti a vizitat CNE Cernavoda pentru a verifica în teren măsurile implementate după accidentul de la Fukushima și pentru a discuta detalii tehnice cu specialistii CNCAN si CNE Cernavoda. Faptul că CNE Cernavodă a luat o serie de măsuri imediate pentru îmbunătățirea răspunsului centralei la situații extreme a fost apreciat de specialiștii străini. De asemenea, informația prezentată, calitatea discuțiilor tehnice purtate cu specialiștii români și străini implicați în implementarea și evaluarea testelor de stres pentru CNE Cernavodă, precum și starea generală a centralei, au fost apreciate în mod deosebit de membrii echipei de experți ai Comisiei Europene.
În urma evaluării efectuate de reprezentantii Comisiei Europene, s-a finalizat raportul de țară pentru România, care a fost publicat în data de 26 aprilie 2012 pe pagina de internet a grupului ENSREG. Raportul confirmă faptul ca evaluările efectuate în contextul testelor de stres sunt adecvate, dar totodată face o serie de recomandari care vizeaza in principal continuarea actiunilor deja initiate de CNE Cernavoda si CNCAN. Recomandările rezultate în urma misiunii de evaluare organizate de Comisia Europeană au fost cuprinse într-un plan de acțiuni a cărui implementare este urmărită continuu de CNCAN.
Modificarile de proiect permanente – imbunatatiri substantiale
Pe langa masurile implementate in cursul anului 2011, in perioada 2012 – 2015, CNE Cernavoda a implementat o serie de masuri de imbunatatire suplimentare, care cresc marjele de siguranta si gradul de incredere in capacitatea centralei de a rezista la situatii de accident sever. Acestea includ modificari de proiect cum ar fi:
– instalarea unui sistem de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei (pentru fiecare unitate in parte), cu scopul de a asigura integritatea anvelopei reactorului in situatii de accident sever;
– instalarea unor sisteme pasive de control al hidrogenului care ar putea fi produs in conditii de accident sever;
– asigurarea unor cai suplimentare de aditie de apa de racire pentru mentinerea integritatii reactorului si a sistemelor conexe in conditii de accident sever.
Aceste modificari de proiect au fost implementate la Unitatile 1 si 2 ale CNE Cernavoda in conformitate cu graficul agreat de CNCAN si inclus in raportul transmis la Comisia Europeana / planul national de actiuni post-Fukushima.
Instalarea sistemelor de depresurizare filtrata de urgenta a anvelopelor pentru reactoarele de la CNE Cernavoda face parte din seria de imbunatatiri propuse pentru cresterea eficientei raspunsului la accidente severe, cu scopul de a se asigura o protectie sporita a mediului si a populatiei. Prin aceasta modificare se urmareste mentinerea integritatii anvelopelor reactoarelor de la CNE Cernavoda chiar si in situatia putin probabila in care acestea ar suferi un accident sever. Acest sistem, instalat la CNE Cernavoda U1 si U2, dezvoltat de SNC-Lavalin Nuclear si AREVA, a fost instalat si la mai multe centrale nucleare din Germania, Finlanda, China, Canada si SUA.
In perioada 2012 – 2015, CNCAN a continuat acțiunile de reevaluare a măsurilor implementate la CNE Cernavoda pentru prevenirea accidentelor severe și pentru managementul situațiilor de urgenta și a confirmat ca progresul este satisfacator. Caracteristicile de proiectare ale CNE Cernavoda, practica si experienta de exploatare, precum si imbunatatirile implementate dupa accidentul de la Fukushima asigura ca riscul de accident este foarte scazut.
Modul de adresare a recomandarilor din evaluarile externe
Raportul Comisiei Europene din 2012 a evidentiat recomandarile rezultate din procesul de evaluare pentru Romania, bunele practici sau punctele forte identificate, precum si imbunatatirile implementate sau in curs de implementare.
Printre punctele forte ale centralei de la Cernavoda se mentioneaza proiectul robust, redundanta si diversitatea sistemelor electrice si a surselor de alimentare cu apa de racire, precum si rezistenta la accidente severe. Masurile de imbunatatire mentionate in raportul Comisiei Europene pentru centrala de la Cernavoda reprezinta actiuni deja implementate sau in curs de implementare. Acestea au fost identificate de SN Nuclearelectrica (detinatorul si operatorul centralei) si CNCAN inca din anul 2011. Evaluarea efectuata de expertii Comisiei Europene a confirmat independent aceste actiuni de imbunatatire. Trebuie mentionat ca situatia actiunilor de imbunatatire planificate este prezentata in raport la nivelul lunii martie 2012, iar de atunci s-a inregistrat deja un progres substantial in implementarea acestora.
Raportul Comisiei Europene din 2012 mentioneaza 5 recomandari pentru Romania, care vizeaza in principal continuarea actiunilor deja initiate de Cernavoda si de CNCAN si care sunt prezentate dupa cum urmeaza.
Recomandarea 1): The absence of a seismic level comparable to the SL-1 of IAEA leading to plant shutdown and inspection is regarded a critical issue at the background that the probability of large earthquakes occurring during the lifetime of the plant is extremely high (recurrence intervals for the Vrancea seismic zone: 50y for Mw>7.4). It is suggested to the regulator to consider implementing adequate regulations.
(Traducere: Absenta unui nivel seismic comparabil cu nivelul SL-1 al IAEA, care sa conduca la oprirea centralei si la inspectii se considera ca un aspect critic, tinand cont ca probabilitatea de producere a unor cutremure mari pe durata de viata a centralei este foarte ridicata (intervalele de producere ale cutremurelor din zona seismica Vrancea sunt de 50 de ani pentru cutremure cu magnitudinea mai mare de 7.4 pe scara de magnitudine a momentului seismic). Se sugereaza ca autoritatea de reglementare sa implementeze norme adecvate in acest sens.)
Raspuns:
Cutremurul baza de proiect pentru centrala de la Cernavoda corespunde magnitudinii de 7.8 pe scara Richter. In urma celor mai recente evaluari, s-a demonstrat ca centrala rezista si la cutremure cu magnitudini mai mari de 8 pe scara Richter. Cutremurul baza de proiect corespunde la nivelul SL-2 din standardele Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena (IAEA).
Aceasta recomandare, privind nivelul SL-1 de cutremur, se refera la un cutremur mai putin sever decat cel ales ca baza de proiect pentru structurile centralei. Pentru un astfel de cutremur, procedurile centralei specifica necesitatea efectuarii unei inspectii a instalatiei, pentru a se evalua starea structurilor, sistemelor si componentelor importante pentru securitate nucleara. In caz ca acestea au fost afectate, se impune oprirea centralei pentru o evaluare mai detaliata si pentru efectuarea de reparatii, daca acestea sunt necesare. Un astfel de cutremur nu poate pune in pericol securitatea nucleara dar poate cauza defectiuni minore ale echipamentelor neesentiale. Standardele IAEA recomanda alegerea unui eveniment seismic, mai putin sever decat seismul baza de proiect, pentru care sa se ia direct decizia de a opri centrala pentru inspectii.
In practica, un astfel de eveniment seismic ar cauza vibratii ale unor echipamente (e.g. turbina), care ar cauza automat oprirea centralei. In orice caz, desi aceasta recomandare nu reprezenta o actiune obligatorie, CNCAN a evaluat necesitatea modificarii procedurilor actuale, care cereau intai efectuarea de inspectii si apoi oprirea centralei, daca este necesar. Desi securitatea nucleara are prioritate in orice decizie, evaluarile efectuate pana in prezent arata ca centrala nucleara nu ar fi afectata negativ de un astfel de cutremur. Cu toate acestea, s-a stabilit si s-a implementat la CNE Cernavoda o actiune pentru oprirea reactoarelor pentru un nivel de cutremur „SL-1” selectat pentru un cutremur cu o frecventa mai mare de aparitie decat cutremurul baza de proiect.
Recomandarea 2): There is only little information about margins to cliff edges, weak points and no evidences that further improvements in the seismic upgrading have been considered. Further work is proposed in this area and it is recommended that the CNCAN obtains good quality programmes from the licensees and ensures that the work is appropriately followed up.
(Traducere: Raportul furnizeaza doar putine informatii despre marjele de siguranta pana la aparitia efectelor de tip „cliff-edge”si puncte slabe si nu exista informatii despre considerarea unor imbunatatiri suplimentare a protectiei la seism. Se propune continuarea lucrului in acest domeniu si se recomanda ca CNCAN sa obtina programe de calitate de la titularii de autorizatie si sa asigure urmarirea implementarii acestora).
Raspuns:
Raportul Comisiei Europene confirmă faptul ca evaluările efectuate pentru CNE Cernavodă în contextul testelor de stres sunt adecvate, dar totodată menționează că marjele disponibile până la apariția efectelor de tip „cliff-edge” nu au fost suficient analizate. Aceasta înseamnă că, deși marjele de siguranță ale CNE Cernavodă pentru evenimente externe extreme au fost evaluate, ele nu au fost cuantificate în întregime.
Trebuie clarificat că specificațiile ENSREG pentru testele de stres au cerut să se precizeze evenimentele extreme la care s-ar pierde funcțiile de securitate nucleară, indiferent de probabilitatea de apariție a unor astfel de evenimente și fără a furniza o metodologie de evaluare. Din această cauză, din cele 17 țări care au efectuat testele de stres, 14 țări, printre care și România, nu au furnizat aceste date, cu toate că s-au adus dovezi concludente asupra existenței unor marje de siguranță suficiente chiar și pentru evenimente externe extreme (cutremure, inundații și alte fenomene meteorologice extreme) și combinații ale acestor evenimente cu o probabilitate de apariție extrem de redusă.
CNCAN a verificat că evaluarea riscurilor datorate evenimentelor seismice a fost făcută în conformitate cu standardele internaționale curente și cele mai bune practici actuale în domeniu. La evaluarea marjelor de siguranță pentru rezistența structurilor, sistemelor și componentelor CNE Cernavodă la evenimente seismice, au participat experți internaționali și specialiști din partea Institutului Național de Fizica Pământului, care au confirmat o protecție adecvată a centralei chiar și în cazul unor cutremure extreme.
În raportul național al României a fost prezentată metodologia de evaluare utilizată (“seismic margin assessment”) și rezultatele obtinute, care furnizează valorile relevante pentru evenimentele seismice care depășesc bazele de proiectare și pentru care funcțiile de securitate nucleară se pastrează. Raportul privind testele de stress pentru CNE Cernavodă a confirmat marjele de siguranță ale centralei și capacitatea acesteia de a rezista la evenimentele incluse pentru analiză în specificațiile ENSREG, inclusiv un nivel de rezistență la seism conform cerințelor internaționale pentru centralele nucleare noi. Au fost analizate cutremurele inițiate în mai multe provincii (surse) seismotectonice (Vrancea, Șabla și Dobrogea) și a rezultat că sursa seismică dominantă este Vrancea.
Cutremurul maxim posibil estimat pentru România generează o accelerație maximă în plan orizontal la nivelul solului de 0.18g și poate fi asociat unui seism cu magnitudine de 7.8 grade pe scara Richter în zona Vrancea. CNE Cernavodă a folosit ca baza de proiectare un cutremur cu o frecventa de aparitie de 1/1000 ani care poate genera o acceleratie pe amplasament de 0.2g, iar în urma evaluării a rezultat că structurile și echipamentele rezista la acceleratii pe amplasament peste 0.4g (pentru un cutremur cu frecventa de aparitie de 1/20 000 ani) fără pierderea funcțiilor fundamentale de securitate nucleară și deci nu au fost identificate “puncte slabe” nici în cazul unor cutremure cu o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter.
Neintelegerile in interpretarea afirmatiilor de natura tehnica din raportul de tara provin din faptul ca specificatiile stabilite de Comisia Europeana au cerut sa se precizeze valorile la care se pierd functiile de securitate nucleara (numindu-le impropriu efecte de tip “cliff-edge”).
Datorită faptului că la CNE Cernavodă nu pot apărea efecte de tip “cliff-edge” nici pentru un cutremur care depășește de două ori bazele de proiectare și care este considerat incredibil în baza evaluărilor efectuate de institutele naționale de specialitate, precum și a faptului că nu există actualmente o metodologie recunoscută pentru evaluarea cerută de Comisia Europeană privind efectele de de tip “cliff-edge”, astfel de valori nu au fost furnizate de România, ca dealtfel nici de majoritatea țărilor participante la testele de stres. Lipsa unei metodologii a fost recunoscută de Comisia Europeană ca o problemă generică la nivel de UE și autoritățile de reglementare din statele membre UE au stabilit un grup de lucru care va dezvolta o metodologie de evaluare a efectelor de tip “cliff-edge” pentru evenimente externe extreme.
Este important de menționat că cele mai noi rapoarte de investigație privind accidentul de la Fukushima, emise de organizații internaționale recunoscute în domeniul nuclear, cum ar fi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Institutul pentru Cercetări Energetice (EPRI – Electrical Power Research Institute) au confirmat că funcțiile de securitate ale unităților de la Fukushima au devenit indisponibile din cauza valului tsunami, nu datorită cutremurului care a depășit bazele de proiectare.
Trebuie adaugat si ca hazardul seismic a fost refăcut în conformitate cu cele mai noi cerinţe ale ghidurilor IAEA şi ale standardelor internationale, ca parte a activitatilor de pregatire a reinceperii constructiei la Unitatile 3 şi 4 ale CNE Cernavoda. Acest studiu a fost finalizat in anul 2012 si a fost revizuit independent de catre misiuni de evaluare ale IAEA. Studiul reconfirma rezultatele evaluarilor anterioare efectuate pentru Unitatile 1 si 2 ale CNE Cernavoda. Ultimul raport IAEA la studiul de hazard seismic pentru amplasamentul CNE Cernavoda Unitatile 3 si 4 a fost emis in luna iunie 2012, fara comentarii sau recomadari.
In ceea ce priveste recomandarea privind Comisiei Europene privind evaluarea proiectului la la cutremure cu frecventa mai mica de 10000 de ani (cutremur care genereaza o acceleratie pe amplasament de 0.3 g in cazul CNE Cernavoda), mentionam ca acest lucru a fost unul din obiectivele principale ale testelor de stres iar rezultatele evaluarilor au demonstrat ca proiectul CNE Cernavoda are capacitatea de a rezista unor cutremure cu acceleratii de cel putin 0.4 g fara genereze probleme din punct de vedere al sigurantei reactoarelor nucleare. Prin urmare, din punctul de vedere al CNCAN, recomandarea Comisiei Europene se considera deja inchisa. CNCAN va continua monitorizarea modului in care se inspecteaza si se intretin sistemele, structurile si echipamentele calificate seismic.
Recomandarea 3) It is suggested to consider improving the volumetric protection of the buildings containing safety related equipment located in rooms below plant platform level. It is also suggested to the regulator to consider routine inspections of the flood protection design features.
(Traducere: Se sugereaza imbunatatirea protectiei volumetrice a cladirilor care contin echipamente cu functii de securitate nucleara localizate in camerele de la subsol. De asemenea, se sugereaza ca autoritatea de reglementare sa considere efectuarea unor inspectii de rutina ale structurilor de protectie impotriva inundatiilor).
Raspuns:
Aceasta recomandare vizeaza protectia impotriva inundatiilor. În ceea ce privește inundațiile, marjele de siguranță existente pentru CNE Cernavodă sunt suficient de mari pentru a preveni apariția efectelor de tip “cliff-edge” (cele pentru care se pierd brusc funcțiile de securitate nucleara) și nu există puncte slabe nici pentru scenarii ipotetice în care s-ar produce inundații datorita nivelului crescut al Dunării combinate cu ploi torențiale pe amplasament, cu mult peste maximele istorice înregistrate.
Un eveniment care ar duce la pierderea funcțiilor de securitate nucleară datorită inundațiilor este considerat incredibil.
Marjele de siguranță ale centralei în ceea ce privește inundațiile au fost reconfirmate prin calcule și analize noi, realizate de institute naționale de prestigiu, precum Institutul National INHGA, Institutul National GeoEcoMar, Institutul National INCDDD Tulcea și Agentia Națională de Meteorologie. Recomandările primite cu privire la evaluările mai detaliate ale condițiilor meteorologice severe (altele decât cele care pot conduce la inundații sau la scăderea nivelului Dunării), menționate în raportul de evaluare, sunt comune tuturor țărilor din UE, o metodologie unitară de evaluare urmând a fi stabilită în cursul acestui an.
Totusi, CNE Cernavoda a implementat masuri suplimentare de imbunatatire, iar CNCAN si-a revizuit planurile de inspectie pentru a acoperi toate structurile importante in asigurarea protectiei la inundatii.
Recomandarea 4) The habitability of the MCR and SCA was assessed for various types of accidents but not in the case of a total core melt accident associated to a containment failure (or voluntary venting). MCR habitability analysis to be continued (e.g. implementation of a close ventilation circuit with oxygen supply).
(Traducere: S-a evaluat situatia radiologica in Camera Principala de Comanda si in Camera Secundara de Comanda pentru ocuparea acestora in diferite situatii de accident dar nu s-a evaluat si pentru cazul unui accident cu topire totala de zona activa si avarie a anvelopei reactorului (sau pentru depresurizare initiata voluntar). Analiza situatiei radiologice din Camera Principala de Comanda trebuie sa continue (de exemplu cu implementarea unui circuit inchis de ventilatie, cu alimentare cu oxigen)).
Raspuns:
Si aceasta recomandare s-a implementat. Evaluarile efectuate, bazate pe ipoteze conservative, au fost transmise pentru verificare la CNCAN in conformitate cu planul national de actiuni post-Fukushima.
Recomandarea 5) Further SAM study is required for shutdown states.
(Traducere: Sunt necesare studii suplimentare pentru managementul accidentelor severe pentru starile de oprire ale centralei)
Raspuns:
S-a realizat deja implementarea ghidurilor de management al accidentelor severe pentru scenariile care au ca punct de pornire un accident care s-ar produce atunci cand centrala este oprita. Trebuie precizat ca ghidurile de management a accidentelor severe implementate pentru scenariile care ar putea fi initiate cand centrala este la putere sunt utilizabile, in cea mai mare parte, pentru o centrala de tip CANDU, si pentru scenariile cu centrala oprita.
Pentru centralele racite si moderate cu apa usoara si care folosesc uraniu imbogatit (si care reprezinta majoritatea centralelor din Uniunea Europeana), scenariile de accidente initiate cand centrala este in stare oprita prezinta caracteristici particulare pentru situatiile in care se face schimbarea zonei active pentru realimentarea cu combustibil proaspat, acestea avand perioade cand combustibilul este depozitat in afara vasului reactorului. La centralele CANDU, realimentarea cu combustibil proaspat se face cu centrala la putere. De aceea, starile de oprire ale unei centrale de tip CANDU nu prezinta aceleasi caracteristici din punct de vedere al localizarii combustibilului nuclear ca cele ale centralelor racite si moderate cu apa usoara si nu prezinta aceleasi riscuri.
CNCAN a emis o reglementare care cere implementarea ghidurilor de management al accidentelor severe pentru toate starile centralei, inclusiv pentru starea de oprire, iar CNE Cernavoda a luat masurile necesare realizarea acestei actiuni. CNCAN urmareste implementarea acestor actiuni prin procesele curente de evaluare si inspectie.
Alte chestiuni
Stocarea echipamentelor pentru managementul accidentelor severe se face in conditii de siguranta si se verifica de catre CNCAN atat suficienta acestora, cat si programele de intretinere; nu exista pericole de “revarsari majore” de absolut nici o substanta radioactiva sau nu (a se vedea afirmatiile ridicole din articolele din media); prin programele de management al imbatranirii se asigura ca orice degradare se detecteaza inainte sa duca la defectare. Nu are importanta ca proiectul initial al centralelor era un concept din anii ’70, deoarece s-au implementat numeroase modificari de proiect / imbunatatiri fizice, tehnice, pentru aducerea la cele mai noi standarde de securitate nucleara.
Testele de stres au avut ca scop numai evaluarea protectiei la evenimente externe de origine naturala, deci nu au acoperit “atacurile”. Protectia la acestea este asigurata prin masuri de proiectare si administrative care sunt verificate continuu de autoritatile statului dar care nu pot fi explicate in mod transparent publicului deoarece planurile de protectie fizica sunt clasificate.
Concluzii
In perioada 2011 – 2015 in Romania s-au implementat masuri importante pentru imbunatatirea securitatii nucleare, atat prin modificarile de proiect ale CNE Cernavoda, cat si prin completarea cadrului de reglementare si a procedurilor de raspuns la accidente care pot fi cauzate de evenimente externe extreme, tinand cont de lectiile invatate din accidentul de la Fukushima si din evaluarile efectuate in urma acestuia.
In aprilie 2015, reprezentantii CNCAN au participat, la Bruxelles, la un seminar pentru evaluarea stadiului implementarii planurilor nationale de actiuni post-Fukushima. Dat fiind progresul satisfacator inregistrat de Romania, inclusiv implementarea de imbunatatiri fizice (upgrades) pentru prevenirea si reducerea riscului asociat accidentelor severe, nu am primit recomandari sau sugestii suplimentare.
Pentru informatii suplimentare, oricine poate solicita la CNCAN (http://www.cncan.ro/acasa/contact/) clarificari privind modul in care este reglementata, autorizata si controlata centrala nucleara de la Cernavoda.
Sursa informatiilor
1) Comunicatele de presa ale CNCAN din 2012: http://www.cncan.ro/informatii-de-interes-public/comunicate-si-conferinte-de-presa-arhiva/2012/ ; http://www.cncan.ro/assets/stiri/Informatii-de-interes-public-privind-testele-de-stres-pentru-Centrala-Nuclearoelectrica-Cernavoda.pdf ;
2) Prezentarea Romaniei la seminarul ENSREG din 2015 privind implementarea planurilor de actiuni post-Fukushima: http://www.ensreg.eu/sites/default/files/RO%20-%20presentation%20on%20NAP%20post-Fukushima%20-%2022%2004%202015.pdf si raportul rezultat in urma seminarului: http://www.ensreg.eu/sites/default/files/RO%20-%20FINAL%20Rapporteurs%20Report.pdf
3) Faptul ca lucrez la CNCAN, am fost implicata in evaluarea rapoartelor rezultate din “testele de stres” (Madalina Tronea http://www.cncan.ro/acasa/despre-noi/cv-experti-cncan-teste-de-stres/) si in verificarile si inspectiile aferente si ca interesul meu este sa informez corect opinia publica.
Daca ati citit pana aici, va felicit pentru rabdare si pentru curiozitatea intelectuala. As fi vrut sa pot da un raspuns concis la articolele cu cea mai mare densitate de minciuni pe paragraf pe care le-am vazut in ultimii ani, dar mi s-a parut corect sa dau detalii / argumente tehnice care sa imi sustina afirmatiile. Altfel as fi putut sa spun doar ca cei care au facut compilatia numita pompos “studiu” nu au avut alt interes decat sa dezinformeze si sa manipuleze si ca e clar ca nu au nici notiuni tehnice de baza dar se erijeaza in experti (e.g. copiaza pasaje tehnice din rapoartele si prezentarile legate de testele de stres si adauga niste concluzii din care rezulta clar ca nu au priceput absolut nimic). Presa nu are cum sa evalueze veridicitatea informatiilor pe care i le paseaza ONG-urile anti-nucleare, asa ca preia totul ca atare.
